De sute de ani,
ne tot învârtim în jurul promisiunii lui mâine.
Chiar și în vremuri de război,
sau în pace,
privim mereu spre un mâine
mai bun, mai rotund, mai aproape.
Când e greu, amar, apăsător,
ne agățăm de firul subțire al unui mâine,
fără să știm dacă va fi mai bine,
sau mai rău.
Sau dacă va mai fi.
Și dacă nu va mai fi mâinele
pe care nu ni l-a promis nimeni,
poate vom începe, în sfârșit,
să trăim fără frică
de gura lumii.
Fără promisiunea unui mâine,
poate vom învăța cât de puțin timp avem
să fim,
să iubim,
și să ne bucurăm
de mâinele de ieri.
Photo by cottonbro studio

