Despre răscolit povești și alte bucurii de acasă

Zilele astea caut mai des ca oricând povești care să îmi aline sufletul. Mă întorc în fiecare duminică la seria aceasta, Bucurii în pixeli, să îmi exersez recunoștința. Mă gândesc în fiecare zi la tot ce e bun în viața noastră, mă las să simt bucurie și speranță, chiar dacă vremurile în care trăim sunt complicate. Săptămâna asta am căutat povești. Am citit aproape trei cărți, am vorbit mai mult cu ai ei și cu prietenii, am scris mai mult în jurnal. Am ascultat poveștile inventate ale Iunonei cu mai multă atenție. Am început o serie de micropovești pe blog, iar pregătirea articolelor mi-a dat curaj să răscolesc și alte povești din mine.

  1. scrisul

[pentru nuanțele mele de albastru. și pentru că e prima dată când simt că scrisul mă va vindeca]

  1. să citești afară-n soare

[pentru că suntem recunoscători pentru peticul de iarbă unde ne încărcăm energiile în fiecare zi]

  1. povestea asta

[pentru că am nevoie de o altă lume în care să evadez, iar New York-ul anilor ’40 sună numai bine]

  1. puii de aloe vera

[pentru că ador planta asta și pentru că sentimenul de a replanta îmi dă speranță]

  1. lumina

[pentru că lumina asta vindecă tristeți]

Alte bucurii:
Voi pentru ce sunteți recunoscători zilele astea?

Mi-ar fi de mare ajutor gândurile voastre, aici în comentarii, pe facebook sau instagram. 🙏🏼

Bucurii în pixeli este o serie de micropovești săptămânale despre lucrurile și momentele care mi-au făcut săptămana mai bună. Acest exercițiu de recunoștință este inspirat din seria my week in objects (mostly) și Weekend Favorites. Dacă vreți să vă alăturați poveștii, postați pe instagram cu hashtagul #BucuriiÎnPixeli.

foto credit pentru prima poză: Ștefania Verzea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.